Ansamblul fostei Manastiri Vizantea, comuna Vizantea

Cult: ortodox
Localitatea: Comuna Vizantea
Adresa: Sat Vizantea Răzăşească
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice): VN-II-a-A-06569





Scurtă descriere
Ansamblul fostei Manastiri Vizantea, monument istoric clasat Cod LMI VN-II-a-A-06569, este asezata între munti, în satul cu acelasi nume si este considerata cel mai vechi nucleu monahal organizat în tinutul Vrancei.
Ansamblul manastirii este compus din: Biserica Inaltarea Sfintei Cruci, clopotnita, fragmente din zidul de incinta.
Informatiile în legatura cu începuturile activitatii monahale sunt contradictorii întrucât dupa un document ea ar fi fost întemeiata pe vremea lui Petre Schiopul iar dupa pomelnicul existent în timpul lui Ieremia Movila (1595 -1600 -1606).
Nu coincid nici informatiile în legatura cu denumirea manastirii deoarece unii istorici sustin ca si-a luat denumirea de la sat, iar altii ca s-a întemeiat în amintirea Bizantului. Este posibil ca prin împrejurimi sa fi existat mai înainte unele schituri de calugari cu asezari monahale construite din lemn.  
Într-un document este indicat si hramul bisericii acestei manastiri ca fiind ” Înaltarea Sfintei Cruci”, hram ce s-a transmis bisericii parohiale actuale zidita în a doua jumatate a secolului al-XIX-lea.
Diversitatea cartilor si anume cele de literatura, logica, filosofie, istorie demonstreaza ca aici traiau calugari cu preocupari intelectuale multe dintre ele fiind scrise în limbile slavona si greaca.
            În trecut acest asezamânt era construit din lemn, dar Ieremia Movila a rectitorit acest asezamânt din zid; iar despre forma, dimensiunile si edificiile acestui loc nu exista documente.
În anul 1777 acest asezamânt a fost închinat manastirii Grigoriu din Muntele Athos.În anul 1916 vechea biserica a fost arsa complet de armatele austro-ungare.
            În prezent în incinta manastirii se patrunde printr-un turn de poarta din care s-au pastrat zidurile laterale din bolovani de râu, precum si primul arc executat din caramida. În interiorul incintei exista o pivnita sub pamânt, situata la circa 15 metri de biserica veche.
Planul bisericii regasit si la alte biserici construite în Moldova si Tara Româneasca prezinta unele particularitati si caracteristici proprii.
Ultimele cercetari efectuate de prof. dr. Agafitei Florinel, bazate pe documente originale aflate în Catalogul Documentelor Moldovenesti au scos la lumina noi marturii despre ctitoria Manastirii Vizantea.
Cu privire la Manastirea Vizantea, un fapt interesant, rezulta din documentul datat cu anul 1662, respectiv 7170, de la Facerea Lumii; conform acestuia, se precizeaza ca “manastioara” Vizantea de pe Vezeuti a fost metoh al Manastirii Pângarati din Neamt, “cumparata” la schimb, de Dabija Voievod: ”Pangratie egumenul si tot soborul manastirii Pângarati marturisesc ca s-au rugat de Eustratie Dabija vv. si le-a cumparat de la manastirea Bistrita poiana Pângaratul din fata manastirii lor, cu 200 de oi si 100 de lei bani gata, iar ei i-au dat în schimb, domnului, manastioara Vizantea de pe Vezeuti, ce-a fost metohul(sublinierea ns.!)manastirii, cu ocinile, vadurile de moara, dobitoacele si stupii, precum si cartile, vesmintele si toate uricele si dresele manastirii. Martori: sfatul tarii”(vezi, Catalogul Documentelor Moldovenesti din Arhiva Istorica Centrala a Statului, 1653-1675, vol. III, p. 190).
Din documente rezulta, conform cercetarilor realizate si de preotul Holbea Ion, prezentate într-un articol de catre acesta pe site-ul localitatii Vizantea, ca schitul - ajuns manastire - a fost închinat de “calugarul Ioan Brostoc, la 22 iunie 1646, manastirii Pângarati”. Schimbul cu Dabija Vv., care se petrece în prezenta „Sfatului Tarii”, arata importanta actului facut, el intrând, totodata, în firescul derularii actiunilor timpului; asa se întelege, mai bine, de ce o seama de domnitori au acordat sprijin, au facut danii de-a lungul vremii, acestui sfânt lacas. Schimbul s-a putut realiza si pentru ca Dabija era putnean de origine. Tot Dabija Voievod, la o saptamâna dupa actul întocmit, pe 28 iunie, întarea „manastirii Vizantea dania lui Barnovschi vv. de a lua zeciuiala din gradini, fânat si din tot venitul, dupa dresele pe care le are”, (vezi, Catalogul Documentelor Moldovenesti..., op.cit., p.191.). Daniile catre manastirea Vizantea continua în vremea lui Dabija, deoarece în anul „1663, luna mai, ziua 9: Crâstea, feciorul lui Gheorghie al lui Dragoman, daruieste manastirii Vizantea, pentru pomenire, un loc de casa din satul Giulesti, din vârful Magurii pâna la malul Susitei, cumparat de la fratii lui. Blestem”; de asemenea, la „10 mai 1663, Andronic din Hitanesti daruieste manastirii Vizantea un pogon de vie cu îngradituri si pometi, pentru pomenire. Martori: Gavril vataman, Stratulat si Iftimie din Giulesti si altii din Clipicesti” (Vezi, Catalogul Documentelor Moldovenesti..., op.cit., p.218).
Doi ani mai târziu de la schimbul cu Manastirea Pângarati, respectiv în 1664, pe data de 11 aprilie, „Eustratie Dabija vv. face cunoscut ca a primit de la manastirea Pângarati, metohul Vizantea, si i-a dat în schimb o poiana de fânat din Pângarati în gura Stejarului danie manastirii Vizantea de la Batrânul Stefan vv. pe care poiana domnul a cumparat-o de la manastirea Bistrita cu 200 de oi si 100 de lei; de asemenea s-a învoit manastirea Pângarati cu manastirea Bistrita si a cumparat de la aceasta un alt loc din gura Pângaraciorului cu 110 lei, un poloboc de miere si un cal. Domnul întareste uric manastirii Pângarati stapânirea acestor poieni. Hotar: apa Pângaraciorului. Scrie Apostol Tecuceanul”. Daca anteriorul document era o copie dupa un altul aflat ca manuscris, acesta exista în original, apartinând fondului Manastirii Pângarati, format „43,8/28,8 cm”, fiind „rupt, lipsa din document si patat”, dar cu „semnatura voievodului si sigiliu inelar în ceara rosie, cazut”, (Vezi, Catalogul Documentelor Moldovenesti din Arhiva Istorica Centrala a Statului , op.cit., p.234.).
Documentul confirma ce sustineam mai sus, ca Vizantea a fost metocul manastirii Pângarati din Neamt. Grija lui Dabija fata de manastirea Vizantea se manifesta în continuare, în anul 1665, luna iulie, când „porunceste slujitorilor domnesti din tinutul Trotus sa nu ia darile de la doi prisacari, poslusnici ai manastirii Vizantea, care sunt scutiti de dajde, zloti, lei, taleri, galbeni, orti, sulgiu, ilis si de alte dari”, (Vezi, Catalogul Documentelor Moldovenesti din Arhiva Istorica Centrala a Statului , op.cit., p.272).
             Prezenta lui I.Movila în pomelnicul de la manastirea Vizantea nu presupune automat ca acesta a fost ctitorul ei; pomelnicul arata pe aceia care au facut danii si au sprijinit manastirea Vizantea. La Sucevita, de pilda, ctitoria Movilestilor, se scrie clar pe valul de mormânt al domnitorului cine este ctitorul: „Ctitor, Io Ieremia Moghila voievod”. Ca nu I.Movila e ctitorul de la Vizantea, o confirma prin informatia data si cercetatoarea Voica Puscas, care în cartea sa intitulata “Actul de ctitorire ca fenomen istoric în Tara Româneasca si Moldova pâna la sfârsitul secolului al XVIII-lea”, afirma pe baza de documente ca Vizantea are drept datare a anului de ctitorire “1590”, (Vezi, Voica Puscasu, Actul de ctitorire ca fenomen istoric în Tara Româneasca si Moldova pâna la sfârsitul secolului al XVIII-lea, Ed. Vremea, Bucuresti, 2001, p.474.).
             În ridicarea schitului de pe apa Vizautelor, gestul decisiv credem sa fi apartinut lui Petru Schiopul, cel care înalta si Galata la Iasi, în amintirea aceluiasi Constantinopol.
Propunem, spre observatie, lucrul semnalat de Iorga, cel al prezentei termenului „Bizantina” – de la Bizant! – în spatiul civilizational medieval românesc, în acelasi timp cu al Galatei.
             Galata era numele dat în memoria lumii crestin-ortodoxe ocupate de slujbasii lui Allah, nume propus de catre un domn cultivat, care nu-si uita radacinile credintei sale.
             În virtutea curentului de cultura si civilizatie bizantina, transferat în arealul extracarpatic românesc, se poate spune, dupa N.Iorga, ca la Vizantea s-a nascut „Bizantina”, cea care sa aminteasca de Bizant.
             Faptul ca, mai târziu, în veacul al XIX-lea când se refacea acest lacas de catre Visarion, se tinea cont, în amanunt, de detaliile artei arhitecturale si picturale grecesti specifice Bizantului, confirma în plus ideea, ca edificiul s-a nascut si în amintirea lumii apuse de pe malul Bosforului, dar care-si continua existenta, suis-generis, pe malul stâng al Dunarii si de acolo, mai sus, prin spatiul exterior Vrancei arhaice, catre Iasii lui Petru Schiopul ori, mai târziu, ai lui Vasile Lupu.
             De la preotul I.T.Grosu, fost paroh al Vizantii, aflam si carei manastiri grecesti îi era închinata ctitoria de pe apa Vizautilor, anume, „Sfintei Monastiri Grigoriu din Athos”, (Vezi, I.T.Grosu, Monografia Monastirei Vizantea-schita istorico-artistica, Focsani, Tipog.”Cartea Putnei”, 1940, Focsani). Lucrurile devin si mai interesante, caci ele leaga mai mult ctitoria de la Vizantea de ideea bizantina si indirect de numele lui Stefan cel Mare si Sfânt, care în anul 1497 zidea Manastirea Grigoriu, fiind considerat domnitorul care o refacea din temelii, aceasta existând înca din secolul al XIV-lea, înaltata de „ucenicii Sfântului Grigore Sinaitul”, dupa cum se afirma în prezentarea de pe Internet a lacasului crestin, pe site-ul „Cuvântul ortodox”. Pe acelasi site se afla informatia potrivit careia: „în anul 1500 el – adica Stefan cel Mare si Sfânt, n.ns.! - da manastirii 24.000 de aspri pentru cumpararea unui metoc. Stefanita Voda (1517) si Alexandru Lapusneanu (1553) continua daniile înaintasului lor. În anul 1761, Alexandru Ghica si urmasii sai donau manastirii anual câte 25 000 de aspri, pentru diferitele trebuinte”.
 


Descrierea traselului care poate fi folosit pentru a ajunge la obiectiv
Comuna Vizantea, sat Vizantea Razaseasca, acces din DN Focsani –Tulnici prin comuna Vidra sau Tisita -Soveja prin comuna Campuri.

Bijuterii Deosebite


 Noutăţi - pe scurt
Concursul Naţional de Muzică Uşoară pentru Copii ”Inocenţă de copil”, ediția a II-a, Focșani, Sala ”Balada”
Concursul național de Artă vizuală și de Literatură ”Mărășeștiul, în inima mea”, ediția a III-a, 6 august 2016
Târgul de carte 2016, ediția a XI-a: ”100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial”
» Lista completă a noutătilor
Ultima actualizare: 27.05.2016
» Lista completă